Persoanele care ajung în România din ţările sau zonele de risc epidemiologic ridicat vor fi carantinate, potrivit Hotărârii 36 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prezentată în cadrul şedinţei de Guvern, de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
Criteriul pe baza căruia se face stabilirea ţărilor sau zonelor de risc epidemiologic ridicat este reprezentat de rata cumulată, de incidenţa cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportate la 100.000 de locuitori care trebuie să fie mai mare ca cea înregistrată în România în perioada similară.
Lista ţărilor sau zonelor pentru care se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România se actualizează în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi este publicată pe site-ul acestuia.
Carantina persoanelor se instituie pe baza informațiilor științifice oficiale și a definiției de caz, la domiciliul persoanei, la o locație declarată de aceasta sau într-un spațiu special desemnat de autorități, pentru persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen care:
- sosesc din zone în care riscul epidemiologie este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel național, european și internațional de către organismele competente în domeniu;
- au intrat în contact direct cu cel puțin o persoană confirmată cu o boală infectocontagioasă.
Carantina în spații special desemnate de către autoritățile competente (carantina instituționalizată) se realizează în următoarele situații:
- dacă persoanele pentru care se instituie măsura de carantină declară pe propria răspundere că nu își pot asigura condițiile de separare fizică la domiciliu sau la locația declarată de acestea;
- în cazul nerespectării măsurii de carantină la domiciliu sau la locația declarată, pe durata acesteia, deși persoana respectivă a consimțit-o la data instituirii.
În situația în care o persoană refuză măsura carantinării la domiciliu sau la locația declarată de acestea, sau dacă încalcă măsura carantinei pe durata acesteia, deși a consimțit-o anterior, medicul sau organele de control recomandă, iar reprezentantul direcției de sănătate publică decide carantinarea persoanei în spațiul special desemnat de autorități, dacă aceștia constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
Decizia se emite în cel mult 8 ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control și se comunică de îndată persoanei în cauză.
Măsura se instituie pe durata perioadei de incubație specifice bolii infectocontagioase suspicionate. Măsura încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubație sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, din acel moment fiindu-i aplicabile dispozițiile privitoare la măsura izolării.
În scopul prevenirii răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei direcției de sănătate publică prin care se infirmă măsura carantinei recomandate în spațiul special desemnat de autorități sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanțe, persoana în cauză nu poate părăsi domiciliul, locația declarată pentru carantină sau, după caz, spațiul special desemnat de autorități, fără încuviințarea medicului sau a reprezentantului direcției de sănătate publică.
Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, precum și pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne și simptome sugestive.
Izolarea persoanelor se instituie la domiciliul acestora, la locația declarată de acestea, în unități sanitare sau în locații alternative atașate acestora.
Izolarea persoanelor se instituie cu acordul acestora, iar în lipsa acordului, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, într-o unitate sanitară sau într-o locație alternativă atașată unității sanitare, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice și a evaluărilor biologice, până la primirea rezultatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de ore.
Cel mai târziu la expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice și paraclinice și dacă se menține riscul transmiterii bolii infectocontagioase cu risc de transmitere comunitară, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării într-o unitate sanitară, într-o locație alternativă atașată unității sanitare ori la domiciliul persoanei sau la locația declarată de aceasta.
Izolarea la domiciliu sau la locația declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infectocontagioase este redus. Izolarea la domiciliu sau la locația declarată nu poate fi dispusă în situațiile în care informațiile științifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere și rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv într-o unitate sanitară sau o locație alternativă atașată acesteia.
În situația în care persoanele refuză măsura izolării, medicul informează de îndată, după consemnarea refuzului persoanei, direcția de sănătate publică, care, în termen de cel mult două ore, va emite decizia prin care confirmă sau infirmă măsura izolării recomandată de medic, în unitatea sanitară sau într-o locație alternativa atașată acesteia. Decizia are caracter individual și se comunică de îndată persoanei în cauză.
În situația în care persoanele prevăzute refuză măsura izolării prelungită și recomandată sau dacă persoanele încalcă măsura izolării instituită la domiciliu sau la locația declarată pe durata acesteia, deși au consimțit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București, care poate confirma sau infirma măsura izolării într-o unitate sanitară sau la o locație alternativă atașată acesteia, printr-o decizie cu caracter individual. Decizia se va emite în cel mult două ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control și se comunică de îndată persoanei în cauză.
Măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca fiind vindecată pe baza examinărilor clinice și paraclinice sau a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.
Dacă persoana este un minor, măsura izolării se instituie pentru acesta la domiciliul aparținătorului ori la locația declarată de acesta. Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau la o locație alternativă atașată acesteia se instituie potrivit reglementărilor în vigoare. Aparținătorul minorului este supus măsurii carantinării în temeiul prezentei legi, dacă măsura izolării nu i se aplică.
Atât măsura carantinării, cât și cea a izolării poate fi contestată în instanță.
Comunicarea actelor de procedură, inclusiv înregistrarea acțiunii, se realizează în format și prin mijloace electronice.
De asemenea, prin Hotărârea CNSU numărul 36 din 21 iulie 2020 au fost stabilite categoriile de persoane exceptate de la măsura carantinării, după cum urmează:
- persoanele care vin în România din țările care nu sunt pe lista statelor exceptate de la măsurile de carantină/izolare (zonă verde) dar care, înaintea sosirii în România au petrecut o perioadă consecutivă de minimum 14 zile într-una sau mai multe țări pentru care nu este instituită această măsură;
- conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;
- conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;
- conducătorii auto de transport marfă și transport persoane care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;
- membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparţinând instituțiilor internaționale şi sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizații internaționale la care statul român este parte;
- piloţii de aeronave şi personalul navigant;
- mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;
- personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
- personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
- personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;
- lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
- angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;
- reprezentanţii companiilor străine care au filiale/ sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;
- persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaţionale;
- membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;
- angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România din misiuni executate în afara ţării;
- elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor, care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/ organizarea începerii studiilor;
- membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii.
