În Elveția, obținerea cetățeniei nu ține doar de acte, bani și stat la coadă. Se pare că e nevoie și de un dram de carismă… sau măcar să nu deranjezi vecinii. Asta a aflat pe pielea ei Nancy Holten, o femeie născută în Olanda, care a fost respinsă la cererea de naturalizare pe motiv că este, citez, „enervantă”.
Holten trăiește de mulți ani în Elveția, vorbește fluent germana, își crește copiii acolo și îndeplinește toate criteriile legale pentru a deveni cetățean. Dar, ghinion: localnicii au votat împotrivă. Motivul? Nancy e activistă și a criticat tradiții elvețiene precum clopoțeii de la vaci, pe care îi consideră dăunători pentru animale, și clopotele bisericilor, care, spune ea, fac prea mult zgomot.
În multe regiuni elvețiene, procesul de obținere a cetățeniei presupune un vot al comunității locale. Iar dacă satul te consideră neintegrat sau prea vocal, poți fi respins. Ceea ce i s-a întâmplat exact lui Nancy. De două ori.
Totuși, cazul ei a atras atenția autorităților superioare, care au decis în cele din urmă că a fi „enervant” nu e un criteriu legal pentru refuzul cetățeniei. Așa că, în cele din urmă, Nancy a primit pașaportul mult dorit.
Povestea ridică o întrebare interesantă: cât de integrat trebuie să fii ca să fii acceptat într-o comunitate? Și cât din integrare înseamnă să taci și să nu deranjezi?
În Elveția, se pare că iubirea pentru brânză, peisaje și vaci cu clopoței trebuie completată și cu… diplomație locală.
sursa foto: Shutterstock
