Together in EU. 2022: aproape 1 milion de oameni cereau azil în statele europene. Ce prevede Pactul European pentru migrație și azil

CoolNews, NEWS
share

Anul trecut, de exemplu, 965.665 de cetățeni au solicitat azil în Uniunea Europeană, o creștere cu 52,1 la sută față de anul 2021.

Momentul de vârf al crizei migrației este perioada 2015-2016, când numărul celor care doreau să se stabilească într-o țară UE a fost de 1.221.680.

Migrația înseamnă deplasarea persoanelor dintr-un loc în altul pentru a se stabili într-o altă locație. Migrația poate fi voluntară sau involuntară și se poate datora unor motive variate printre care cele economice, de mediu sau sociale.

Solicitanții de azil sunt cei care au plecat din țara lor natală și solicită protecție în prima țară UE în care intră. Ei primesc statutul de refugiat după ce autoritățile țării respective analizează cererea și adoptă o decizie pozitivă.

Refugiați sunt considerați cei care au motive întemeiate să se teamă de persecuție – politică, de rasă sau de apartenență la un anumit grup social – în țara natală și care sunt acceptați și recunoscuți ca atare în țara în care ajung.

Pandemia de coronavirus și restricțiile impuse au limitat migrația la nivel European dar invazia Rusiei în Ucraina a dus la creșterea numărului celor care au căutat azil în țările europene. În afara războaielor, sărăcia sau schimbările climatice, dezastre naturale cum ar fi cutremurele sau inundațiile devastatoare, sunt alte motive ale migrației.

Care este politica Uniunii Europene pentru migrație

1,83 de milioane de oameni au trecut ilegal într-o țară europeană în anul 2015, ceea ce a dus la cea mai mare criză a migrației cu care s-a confruntat Europa. Parlamentul European a prezentat o serie de propuneri în ultimii ani care să remedieze deficiențele politicii UE pentru migranți și solicitanții de azil. Printre ele se numără reformarea sistemului European de azil, care prevede distribuirea solicitanților de azil între țările UE pentru a ridica presiunea cu care se confruntau țările care înregistrau cei mai mulți azilanți.

În septembrie 2020, Comisia Europeană a prezentat Pactul privind migrația și azilul.  Acesta a pus la punct modul în care sunt efectuate controalele la frontieră, reformarea codului frontierelor Schengen și introducerea unei noi strategii privind viitorul spațiului comunitar, îmbunătățirea procedurilor de transfer pentru grupurile vulnerabile și persoanele salvate pe mare, și modalitățile prin care țările care găzuiesc refugiați și combaterea introducerii ilegale de migranți.

Pactul prevede și asigurarea unei reacții rapide la criza legată de migrație, sprijin operațional imediat și asistență pentru a răspunde diferitelor tendințe migratorii care afectează statele membre prin cooperarea cu țări din afara UE.

Victor Negrescu, europarlamentar: Tema migrației a fost exploatată populist pentru a bloca aderarea României la spațiul Schengen

În decembrie 2022, la Consiliul JAI, Austria a blocat aderarea României la spațiul Schengen pe motiv că nu are frontierele suficient de bine protejate, ceea ce oferă cale liberă migranților ilegali.

Problematica migrației este, fără discuție, una foarte complexă, care trebuie să țină cont atât de siguranța persoanelor care solicită protecție internațională sau caută o viață mai bună, cât și de preocupările țărilor care se tem că presiunile exercitate de migrație le vor depăși capacitățile.

De altfel, este profund incorect faptul că anumiți politicieni amestecă problematica gestionării migrației cu cea referitoare la extinderea spațiului Schengen. Practic, a fost exploatată în mod populist tema migrației de partidele de dreapta și extrema dreaptă cu scopul de a bloca aderarea României la zona de liberă circulație și de a critica în același timp Uniunea Europeană. E de notorietate faptul că s-au prezentat date false cu privire la acest subiect, infirmate de altfel de Comisia Europeană, deși țara noastră a gestionat foarte bine fluxul de refugiați din Ucraina, în contextul războiului de agresiune declanșat de către Federația Rusă în februarie 2022. Totodată, aceleași voci populiste confundă în mod intenționat mobilitatea intra-europeană cu migrația pentru a-i ataca, uneori chiar și direct, pe românii care trăiesc, lucrează și beneficiază de drepturi în alte state europene. De aceea, în timpul mandatului meu de ministru al afacerilor europene am declanșat și câștigat la Curtea de Justiție a UE protejarea dreptului lucrătorilor români din alte state europene la alocații pentru copii.

În timpul Președinției Spaniei la Consiliul Uniunii Europene, în contextul în care guvernul social-democrat condus de către Pedro Sanchez ne susține puternic în demersul aderării la spațiul Schengen, s-au finalizat negocierile privind măsuri comune pentru combaterea migrației ilegale și gestiunea problematicii refugiaților. De altfel, în calitate de eurodeputat am solicitat și obținut creșterea fondurilor europene pentru protejarea frontierelor externe, extinderea spațiului Schengen și asistarea țărilor care au primit refugiați, cum a fost cazul României” explică Victor Negrescu, europarlamentar al Partidului Social Democrat, grupul S&D.

Un nou Consiliu JAI este programat pentru săptămâna viitoare, iar aderarea României la spațiul Schengen este, deocamdată, pe agenda provizorie a Consiliului Justiție și Afaceri Interne. Europarlamentarul român a realizat și un raport care cuprinde elemente cheie pentru aderarea României, raport prin care Parlamentul European pune presiune asupra Austriei în perspectiva Consiliului JAI.

Finanțarea pentru migrație, azil și politici de integrare

Uniunea Europeană a majorat semnificativ finanțarea pentru migrație, azil și politici de integrare. 22,7 miliarde de euro vor merge către gestionarea granițelor și migrației în bugetul pe termen lung al UE 2021-2027, comparativ cu 10 miliarde euro pentru migrație și azil în perioada 2014 – 2020.

În urmă cu 2 ani, eurodeputații au sprijinit crearea unui nou fond pentru gestionarea frontierelor prin care sunt alocate 6,24 de miliarde de euro pentru gestionarea frontierelor și introducerea de măsuri de protecție pentru persoanele vulnerabile care sosesc în Europa, în special copii fără însoțitori.

Parlamentul European a aprobat și Fondul pentru azil, migrație și integrare, în valoare de 9,88 de miliarde de euro, pentru consolidarea politicii comune de azil: dezvoltarea migrației legale, sprijinirea integrării și impulsionarea statelor membre pentru a împărți echitabil responsabilitatea de a găzdui refugiați și solicitanți de azil.

Numărul celor care aleg să plece din țările de origine în căutarea unui viitor mai bun a ajuns la 108,4 milioane de oameni în toată lumea. 40% sunt copii, arată Agenția ONU pentru refugiați.  Turcia, Iran, Columbia, Germania și Pakistan sunt țările care găzduiesc cel mai mare număr de refugiați. Raportul mai arată că 76% dintre refugiați la nivel național sunt găzduiți de țări cu venituri mici și medii.

Care sunt rutele de migrație?

Potrivit Consiliului European, migranții și refugiații încearcă să ajungă în Europa pe 4 rute de migrație:

–  ruta est-mediteraneeană ( pentru a ajunge în Grecia, Cipru sau Bulgaria);

–  ruta vest-mediteraneeană și vest-africană ( pentru a ajunge ilegal în Spania);

– ruta central-mediteraneeană și ruta Balcanilor de Vest ( se referă la sosirile ilegale prin regiunea care cuprinde Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia);

– ruta central mediteraneeană ( pentru a ajunge în Italia sau Malta).

Ruta central-mediteraneeană a fost cea mai aglomerată rută de migrație către UE în primele zece luni ale anului 2023, arată cifrele Frontex, cu peste 143.600 de detecții raportate de autoritățile naționale în primele trei trimestre ale anului 2023. Cei mai mulți migranți vin din Libia, Siria, Afganistan, Algeria, Senegal și Irak.

Parlamentul European a făcut apel la statele UE să instituie mecanisme de control independente pentru a garanta regulile internaționale referitoare la refugiați și drepturile omului. Organele de control trebuie să evalueze condițiile de primire și detenție precum și supravegherea frontierelor, procedurile de filtrare și aplicarea procedurilor de azil și repatriere.

Următoarele alegeri europarlamentare vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024 când vor fi aleși viitorii 720 de eurodeputați. România va trimite 33 de parlamentari europeni care vor lua decizii pentru noi toţi în următorii cinci ani.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.
Articole similare

Interviu EXCLUSIV: Jesus Carmona – Director for Media al Parlamentului European

Alegerile europarlamentare vor avea loc între 6-9 iunie în toate țările blocului comunitar. In Roman...

Cum se pregateste TikTok pentru alegerile europene din 2024. Peste 134 de milioane de oameni din Eur...

Peste 134 de milioane de oameni din Europa vin pe TikTok în fiecare lună, iar mulți dintre aceștia v...

Together in EU. Știri false, jumătăți de adevăr combinate cu informații false, imagini trucate, decl...

Știai că 83 % dintre cetățenii Uniunii Europene cred că dezinformarea amenință democrația? Sau că 63...