Deși poate părea un semn alarmant, prezența sângelui în scaun nu înseamnă întotdeauna o problemă serioasă – însă nici nu trebuie ignorată. Corpul tău îți transmite un semnal, iar tu meriți să afli ce îl provoacă. În acest articol, vei descoperi cele mai frecvente cauze ale sângelui în scaun și ce investigații medicale poți face pentru a avea un diagnostic clar și liniștea de care ai nevoie.
Ce înseamnă sângele în scaun? Cum arată și de unde provine?
Sângele poate apărea pe hârtia igienică, la suprafața scaunului, sau poate colora scaunul în diferite nuanțe. În funcție de localizare și aspect, medicul poate estima zona unde apare sângerarea pe tractul digestiv – fie aproape de anus, fie în zonele mai sus ale intestinului sau stomacului.
Tipuri de sânge observate în scaun
- Sânge roșu aprins – Apare de obicei la exteriorul scaunului sau direct pe hârtia igienică. Acest tip de sângerare indică o sursă la nivelul rectului sau anusului. Exemple: hemoroizi, fisură anală.
- Sânge negru sau scaun închis la culoare – Dacă observi o tentă neagră, cu aspect de păcură, sângele provine adesea din stomac sau din intestinele superioare. Poate sugera sângerări declanșate de ulcer sau gastrită.
- Sânge amestecat în scaun – Sângerarea poate avea loc în colon sau intestinul subțire, iar sângele se distribuie în scaun, nu rămâne numai la suprafață.
Dacă ai scaun cu sânge, analizează și alte schimbări de culoare sau consistență ale fecalelor. Aceste detalii pot oferi indicii relevante pentru medic.
Când să mergi la medic dacă ai scaune cu sânge?
Programează un consult medical de urgență dacă:
- Sângerarea persistă sau se repetă.
- Cantitatea de sânge observată crește ori apar simptome noi: durere, slăbiciune, oboseală, scaune neobișnuit de subțiri sau schimbări bruște de tranzit intestinal.
- Apar amețeli, transpirații reci ori leșin.
- Ai peste 50 de ani, un istoric familial de boli intestinale, sau suferi de boli inflamatorii intestinale.
- Ai diaree persistentă ori greață, vărsături și nu poți consuma lichide.
Cauze frecvente pentru prezența sângelui în scaun
Diverse motive pot duce la apariția sângelui în scaun. Iată cele mai frecvente situații întâlnite în practică:
1. Hemoroizii
Hemoroizii reprezintă vene mărite sau inflamate în zona anusului ori rectului inferior. Provoacă sângerări mici, roșii, fără alte simptome marcante. La consultație, mulți pacienți povestesc că au observat sânge doar pe hârtia igienică, fără să simtă durere. Tratamentul implică igienă locală, creme recomandate de medic și evitarea constipației.
2. Fisurile anale
Fisurile apar ca o tăietură sau o rană mică pe mucoasa anusului, de obicei după un scaun tare sau constipație prelungită. Durerea la eliminarea scaunului reprezintă simptomul principal, urmată de o sângerare minoră, roșie aprinsă. O dietă bogată în fibre, lichide suficiente și unguente locale ajută la refacere.
3. Boala inflamatorie intestinală
Aici se încadrează colita ulcerativă sau boala Crohn, două boli care produc inflamație cronică la nivelul colonului. Pe lângă sânge în scaun, pacienții acuză diaree frecventă, dureri abdominale, uneori scădere în greutate sau stare de oboseală. Diagnosticul necesită consult medic gastroenterolog și investigații dedicate.
4. Polipi colonici și cancer colorectal
Polipii sunt excrescențe pe interiorul intestinului gros. O parte dintre acestea pot evolua spre cancer, fără simptome evidente la început. La depistarea la timp, prin colonoscopie, medicii pot îndepărta polipi înainte să devină periculoși. Semnalul de alarmă poate fi sângerarea discretă sau intermitentă, însoțită de ocazionale schimbări ale tranzitului intestinal.
5. Infecții digestive bacteriene
Anumite bacterii (Salmonella, Shigella, Campylobacter) cauzează diaree cu sânge, crampe, uneori febră și stare de rău generală. Tratamentul și investigațiile se indică după analiză medicală, pentru a exclude alte cauze.
6. Diverticulita și diverticuloza
La unele persoane, colonul dezvoltă mici umflături (diverticuli), care se pot inflama sau sângera. Mulți nu manifestă simptome, însă atunci când apare sângerarea, scaunul poate deveni roșu aprins.
7. Ulcer gastric sau duodenal
Sângerările provenite de la nivelul stomacului sau duodenului colorează scaunul în negru. De obicei, apar și alte semne, cum ar fi dureri în capul pieptului ori arsuri gastrice.
8. Alimente sau medicamente
Uneori, culoarea scaunului se schimbă fără legătură cu sângerarea. Sfecla roșie, afinele sau suplimentele ce conțin fier pot colora scaunul, iar medicul va ține cont de acestea la evaluare.
Ce investigații recomandă medicul pentru sânge în scaun?
Medicul va adapta investigațiile în funcție de simptome, vârstă și istoricul personal. Cele mai folosite teste sunt:
- Analize de sânge:
-
- Hemoleucograma relevă prezența anemiei și posibile semne de infecție.
- Markeri inflamatori ajută la detectarea inflamației intestinale.
- Teste de scaun:
-
- Hemocultul depistează sângele invizibil cu ochiul liber.
- Teste suplimentare de laborator identifică infecții bacteriene sau paraziți.
- Investigații endoscopice:
-
- Colonoscopia permite examinarea directă a colonului și rectului, identificarea leziunilor, recoltarea de biopsii sau îndepărtarea polipilor.
- Sigmoidoscopia sau rectoscopia sunt utile pentru segmente mai restrânse.
- Metode imagistice:
-
- Ecografia abdominală, tomografia computerizată (CT) sau RMN-ul oferă o imagine clară a organelor interne, fiind utile atunci când endoscopia nu ajunge la cauză sau când suspectezi complicații.
- Examinarea locală:
-
- La cabinet, medicul poate efectua tușeul rectal sau anuscopia pentru o evaluare rapidă a zonei anale și a rectului inferior.
Chiar dacă aceste investigații au un grad ridicat de siguranță, pot apărea reacții minime, cum ar fi disconfort local, sângerare minoră sau reacții alergice rare la substanțele utilizate pentru analgezie.
Sângele în scaun poate avea cauze variate – de la probleme minore, ușor de tratat, până la afecțiuni care necesită atenție medicală imediată. Indiferent de situație, este important să nu ignori acest semnal al corpului tău. Cu cât acționezi mai repede, cu atât vei avea mai multe șanse de a preveni complicațiile și de a-ți recăpăta liniștea.
Acest articol are scop informativ și nu ține locul consultului de specialitate. Nu încerca să stabilești singur diagnosticul și nu folosi medicamente fără indicația medicului. Prevenția, analizele periodice și comunicarea deschisă cu specialiștii te ajută să eviți riscurile pe termen lung pentru sănătatea tubului digestiv.