Un punct central al conținutului actual este interzicerea explicită a imaginilor intime generate de AI fără consimțământ, cunoscute sub numele de deepfakes. Prin eliminarea lacunelor juridice, Parlamentul acționează pentru a proteja persoanele — în special femeile și minorii — de „pornificarea” rețelelor sociale și de transformarea conținutului media sintetic într-o armă.
Dincolo de siguranță, se pune accent pe transparență și drepturile creatorilor, pe măsură ce se apropie termenul limită din august 2026 pentru aplicabilitatea deplină a Actului AI. Postările și dezbaterile recente detaliază noi cerințe pentru furnizorii de AI generativ de a menține liste detaliate cu operele protejate de drepturi de autor folosite pentru instruirea modelelor. Această abordare bazată pe „transparență înainte de toate” este concepută pentru a asigura că sectorul creativ din UE, care reprezintă aproape 7% din PIB-ul său, primește o remunerație echitabilă. Mesajul este clar: dezvoltarea AI în Europa nu va fi un „Vest Sălbatic” al colectării de date fără licență, ci un ecosistem reglementat în care deținătorii de drepturi pot opta pentru excluderea din seturile de date de instruire prin liste centralizate.
În cele din urmă, Parlamentul evidențiază implementarea etichetării obligatorii pentru tot conținutul generat de AI. Deoarece dezinformarea și deepfake-urile sofisticate reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa proceselor democratice, noile reguli obligă orice platformă care publică text, audio sau video sintetic să îl marcheze clar ca fiind artificial. Deși unele standarde tehnice pentru sistemele cu risc ridicat au înregistrat ușoare întârzieri — împingând anumite termene de conformare spre sfârșitul anului 2027— obligațiile de bază privind transparența reprezintă prioritatea actuală. Mesajele Parlamentului European servesc drept un ultim apel pentru companiile tehnologice de a integra „măsuri de protecție prin design” înainte de expirarea perioadelor de tranziție.
