Ca în fiecare an, examenul de Bacalaureat proba la Limba și Literatura Română a adus ca valul la malul mării o colecție impresionantă de perle care mai de care mai amuzante, fapt ce ne arată că nu toți elevii au fost preocupați să învețe.
Așa că am făcut o selecție cu cele mai haioase:
-Poezia spune povestea unui rege care se iubea cu o laponeza pe nume Enicer.
-Nu e nimic mai romantic decât să te bagi în mijlocul câmpului seara şi să scrii despre el, aşa cum a făcut Tudor Arghezi.
-Arghezi îşi scrie testamentul, conştient că toată lumea va afla despre aranjamentele lui.
-Poetul a făcut eforturi supraomeneşti ca să scrie pe pereţi, chiar dacă i s-au tocit unghiile şi n-au mai crescut.
-Autorul e plin de nervi pe revista Lumea Turistică, pentru că îi face multe apropouri să plece şi el nu poate.
-Arghezi ne convinge în cele patru stofe că florile mucegăite ne pot îmbogăţi viaţa, la fel ca multe lucruri mizerabile- de exemplu, reciclarea.
-Poezia nu este punctul meu forte, aşadar voi trata în schimb subiectul “Moromeţii”, în care am găsit multe sensibilităţi poetice.
Elevul acest va ajunge departe. Nu ii poate spune nimeni ce sa facă. O sa lucreze la Fast food și când o sa i se ceara burger o sa spună: burgerul nu este punctul meu forte in schimb îți voi da niște cartofi.
-Din text se desprinde vizitarea unor locuri necunoscute când n-ai pe face pacasa.
(omu asta nici nu mai venea la Bac daca avea ce face pacasa, da’ asa de plictiseala merge)
-Autorului i s-a luat să vadă superpoze prin revistă, aşa că şi-a luat barcă şi s-a dus pe Nil.
-Scriitorul stătea cu burta la soare la Brăila, când a venit un francez şi i-a spus că în oraş locuieşte domnul Panait Istrati, o vedetă locală.
-Oamenii nu pot aprecia farmecul locului, dacă îi umple de spume şoselele, gunoaiele şi preţurile mari. Este experienţa mea personală şi a prietenilor mei care au maşina.
-N-am nici opinie, nici concluzii, pentru că nu ştiu ce înseamnă “pertinente”.
-Scriitorul îşi mai nota treburi în paranteză pentru că acum o sută de ani nu avea rimainder pe telefonul fix. Scria literele strâmbe ca să nu confunde cu restul textului.
-În paranteză se scrie cum să arate decorul şi ce să facă actorii. De exemplu, ei trebuie să aibă ziare calde, să le frece cu degetele şi să le ducă la nas.
-Secvenţa este despre nişte oameni ciudaţi care miros ziare şi resimt plăcere. În zilele noastre, presa este citită online, deci am pierdut acest obicei.
-Domnul care a scris regreta că nu s-a făcut controlor, ca să se plimbe cu trenul. Pe lângă salariu, putea să ia spaga de la cei fără bilet.
-Mihai Eminescu pictează tablouri pe hârtie poetică.
-Poetul face figuri interesante, pentru că asta îl atrage pe cititor.
-Poetul nostru internaţional Mihai Eminescu a folosit toate combinaţiile de rime. Unele sunt crucise, restul împerecheate şi întortocheate.
-Oda lui Eminescu a fost măsurată cu metrul antic.
(la fel cum autostrazile din Romania sunt masurate cu kilometrul antic, adica am inceput sa le construim din antichitate si nu-s gata nici acum)
-Luceafărul are în jur de 90 şi ceva de strofe.
