În Grecia, măslinele – simbol ancestral al păcii și al belșugului – au devenit, paradoxal, ținta disperării. Pe fondul schimbărilor climatice care afectează grav predictibilitatea recoltelor, furturile de măsline și ulei de măsline au explodat în regiunile rurale. Temperaturile crescute și secetele prelungite au dus la recolte mai slabe și prețuri mai mari, transformând „aurul verde” într-o marfă prețioasă, râvnită chiar și de hoți.
Nu doar Grecia se confruntă cu acest fenomen: și Spania sau Italia raportează jafuri de amploare, dar valul de furturi din Grecia a atras atenția prin frecvență și dramatism. În Halkidiki, o fabrică a fost prădată de 37 de tone de ulei de măsline, evaluate la peste 300.000 de dolari. Dar nu toate furturile au anvergura unui film de acțiune: pe insula Creta, unui localnic i-au fost furați 180 de litri din rezerva personală, iar la periferia Atenei, fermierii s-au trezit că hoții le-au tăiat măslinii în toiul nopții.
Alteori, hoții se mulțumesc cu ramuri încărcate de măsline sau chiar cu sacii plini, gata de transport la fabrică. În Messenia, loc cunoscut pentru măslinele Kalamata, presa locală relatează cazuri în care hoții au profanat chiar și cimitire, furând uleiul de candelă sau ofrandele lăsate pe morminte.
Furturile reflectă nu doar criza economică și agricolă a regiunii, ci și degradarea solidarității rurale. Când măslinul devine obiect de jaf, e clar că rădăcinile unei crize profunde s-au înfipt în pământul mediteranean.
sursa foto: Shutterstock
