Un mesaj al unui bucureștean ce vizitase orașul Cluj-Napoca în urmă cu 6 luni s-a viralizat extrem de tare în ultimele zile. Adrian Balota a făcut o radiografie a diferențelor dintre capitală și Cluj-Napoca, iar ce a scris, vedeți mai jos:
„Bă, am coborât Feleacul și v-am văzut orașul. V-ați întins pe orizontală ca o pomană țigănească…..la noi, la București, construim pe verticală, ce atâta risipă de spațiu?
În fine, am ajuns în oraș și am găsit un hotel, patru stele, că nu dorm eu în orice cocioabă și de cum am ajuns la recepție am întrebat dacă au wi-fi pentru că trebuie să fiu conectat la realitate tot timpul și ghici ce? aveau o defecțiune; normal, doar e provincie, însă, furnizorul de internet făcuse o rețea separată ca să am eu, bucureșteanul, net pentru acele câteva ore în care netul nu funcționa.
Am fost invitat la o degustare de vinuri la o franciză ”Comtese du Berry” și i-am spus recepționerului să-mi comande un taxi , mi-a răspuns că sosește în doua minute. Bineînțeles că nu l-am crezut, toți spunem ”două minute” când știm, de fapt, că durează cel puțin 15, dar surpriză, taxiul a venit în două minute. Când m-am urcat mă așteptam să sune în boxe manele, dar nu, trebuie să fiți voi mai cu moț, în boxe suna o muzică normală și în surdină. I-am spus taximetristului unde vreau să ajung, dar înainte de asta să mă ducă la un restaurant unde să mănânc și musai să fie cât mai aproape de locul cu pricina. Mă așteptam să mă ducă cine știe unde, dar iarăși nu, m-a dus la o distanță de 15 metri de magazin și chiar mi-a recomandat două restaurante, mai mult decât atât, mi-a urat o seară frumoasă și distracție bună. La noi, la București, taximetriștii nu-și pierd timpul cu prostii de genul ăsta, pe cine interesează o urare de seră frumoasă?”
(..) Mesajul se încheie cam așa:
„Am ieșit bombănind și am traversat strada fix acolo, în dreptul patiseriei, trecerea era la vreo 20 de metri; foarte departe. Am ajuns mai devreme la Operă și ușa de la intrarea principală era închisă. Am ocolit clădirea crezând că intrarea se face prin lateral (am aflat mai târziu că ușa stă închisă tocmai ca să nu intre bucureștenii ca mine în foaier în timpul spectacolului să deranjeze actul artistic). Am găsit o ușă deschisă și am intrat întrebând cu voce tare, de bucureștean, dacă pe acolo este intrarea. O doamnă frumos îmbrăcată, elegantă chiar, mi-a făcut un semn discret acoperindu-și buzele cu degetul arătător și m-a condus afară pe unde intrasem. Mi-a spus că aceea este intrarea artiștilor și s-a oferit să mă conducă până la intrarea principală. Între timp, spectacolul anterior se terminase și ușile care dădeau în foaier erau larg deschise. Doamna frumos îmbrăcată m-a predat unei plasatoare, i-a spus ceva ce nu am auzit (probabil să se poarte frumos cu mine pentru că sunt din București) și aceasta, la rândul ei, m-a condus până în loja unde aveam bilete, chemând un voluntar să rămână la post în locul ei până se întoarce. (pe doamna elegantă aveam s-o vad pe scena jucând în piesă). Sunt dezamăgit de ce am vazut și pățit la Cluj. Niște țărani!””
DESPRE ȚĂRANI. SCRISOARE CĂTRE CLUJENI.Bă, am coborât Feleacul și v-am văzut orașul. V-ați întins pe orizontală ca o…
Publicată de Adrian Balota pe Sâmbătă, 19 Mai 2018
