Știai că 83 % dintre cetățenii Uniunii Europene cred că dezinformarea amenință democrația? Sau că 63 % din tinerii europeni descoperă știri false de câteva ori pe săptămână? Sau că 51 % dintre europeni consideră că au fost expuși la dezinformare online?
Instituțiile europene au atras atenția în repetate rânduri asupra pericolului generat de campaniile de dezinformare ale căror scop este de a destabiliza democrația europeană.
O anchetă efectuată de Parlamentul European în 2022 a vizat modul în care puterile străine manipulează informațiile și interferează în Uniunea Europeană pentru a submina procesele democratice. Aceasta a arătat că ” actorii răuvoitori pot, fără a se teme de consecințe, să influențeze alegeri, să efectueze atacuri cibernetice, să recruteze foști politicieni care au avut poziții înalte și să propage polarizarea în dezbaterea publică”.
Ce este dezinformarea? Cum ne afectează?
Consiliul European consideră că dezinformarea este procesul prin care se folosesc informații false, inventate în mod deliberat, pentru a aduce prejudicii. Se crează un nou curent de opinie cu intenția de a crea confuzie, de a destabiliza sentimentul de securitate, de a genera neîncredere în sistemele democratice și de a muta atenția de la subiectele care contează cu adevărat.
Dezinformarea afectează o societate în multe feluri: de la erodarea încrederii în instituții și mass-media până la periclitarea alegerilor. Îi poate împiedica pe cetățeni să ia decizii în cunoștință de cauză și afectează libertatea de exprimare.
În timpul pandemiei de coronavirus, de exemplu, multe acțiuni de dezinformare au avut scop comercial. Practic, se publica intenționat conținut fals pentru profit. Odată cu creșterea accesărilor pentru un website sau o platformă, creștea și venitul din reclame. Alte campanii de dezinformare sunt duse de China și Rusia cu scopul de a submina Uniunea Europeană sau de a declanșa schimbări politice, potrivit Parlamentului European.
Multe persoane răspândesc dezinformarea pentru că dau crezare zvonurilor, informațiilor false, însă acestea nu au și intenția de a face rău.
Strategia UE de combatere a dezinformării
La nivelul Uniunii Europene, în 2015, a fost lansat grupul operativ East StratCom – care identifică și răspunde campaniilor de dezinformare.
Grupul raportează și analizează tendințele în materie de dezinformare, explică și expune narațiunile de dezinformare și crește gradul de conștientizare a impactului negativ al dezinformării care provine din surse pro-Kremlin și care este difuzată în spațiul informațional din vecinătatea estică și dincolo de acesta.
În anul 2018, la nivel european, a fost instituit un Cod de bune practici, îmbunătățit ulterior, care vizează combaterea dezinformării. Acesta prevede ca platformele online, asociațiile profesionale și actorii din sectorul publicității să-și îmbunătățească politicile și să reducă dezinformarea.
Existența acestui cod a făcut posibilă o comunicare mai bună între Comisia Europeană și reprezentanții platformelor de socializare. În pandemia de coronavirus, de exemplu, s-au raportat lunar acțiunile pe care platformele sociale le-au luat pentru a îmbunătăți informarea utilizatorilor și demontarea și combaterea conținutului dăunător.
În urma acestei colaborări, TikTok a lansat bannerol ”Know your facts” ( asigură-te că ai informații corecte) ca avertisment pentru conținut neverificat. Google a eliminate 4 canale YouTube și a extins funcția de căutare care arată informațiile oficiale.
Planul de acțiune împotriva dezinformării, sistemul de alertă rapidă împotriva dezinformării sau Observatorul European al mass-mediei digitale sunt alte eforturi făcute de UE pentru a opri destabilizarea societăților și democrațiilor.
Ce poți face tu pentru a combate dezinformarea?
Știri false, jumătăți de adevăr amestecate cu informații neadevărate, texte, fotografii, video-uri trunchiate și trucate, sunt doar câteva din tehnicile de dezinformare la care poți fi expus.
Parlamentul European are o serie de sfaturi dacă vrei să nu răspândești informațiile false. Cel mai simplu este să cauți pe internet pentru a afla dacă informația care ți-a apărut este atât de bună sau atât de rea pe cât este prezentată. Verifică și dacă există mai multe surse de încredere care vorbesc de acest lucru. Și mai poți raporta conținutul fals către platforma de socializare unde a fost expus.
”Informează-te doar din surse sigure” este un îndemn pe care cu siguranță l-ai auzit deja, dar funcționează.
Pe rețelele de socializare au circulat, nu de puține ori, imagini trunchiate sau scoase din context cu vehicule militare care aparțin Armatei Române care ”s-ar pregăti de război”.
” (…) o postare în canalul rusesc Telegram prezintă o aşa-zisă relocare de tehnică militară din dotarea Armatei României către frontiera cu Republica Moldova, imagini surprinse, spune autorul postării, în Bucureşti, la data de 12 ianuarie 2024.
În realitate, imaginile prezentate sunt filmate pe data de 1 decembrie 2023, cu prilejul Zilei Naţionale a României, când a avut loc, la Bucureşti, Parada Naţională. Elementele de tehnică se deplasau spre unităţile militare de care aparţineau, după încheierea activităţii care a avut loc în Piaţa Arcul de Triumf.
În mod similar, o deplasare de rutină către poligonul de instrucţie a unui detaşament de militari din Baia Mare, filmată de un cetăţean pe TikTok şi preluată ulterior pe Facebook şi de o televiziune online, este scoasă din context şi interpretată în mod eronat ca o posibilă acţiune de ordine public” transmitea Ministerul Român al Apărării la începutul acestui an.
UE trebuie să-și consolidere instrumentele electorale împotriva dezinformării
Anul 2024 este unul extrem de important pentru viitorul Europei. Între 6-9 iunie, în toate țările membre UE, vor avea loc alegerile pentru desemnarea viitorilor membri ai Parlamentului European. România va desemna 33 de eurodeputați la alegerile din acest an.
În perspectiva acestui scrutin, UE trebuie să-și consolideze intrumentele electorale împotriva intereselor răuvoitoare, spune Sandra Kalniete, autoarea raportului Comisiei speciale privind ingerințele externe în UE.
Realitatea digitală se dezvoltă cu o viteză atât de mare încât procesul legislativ rămâne în urmă, atrage aceasta atenția. Kalniete este de părere că educația privind mediile de comunicare, verificarea faptelor, rezistența împotriva știrilor false și a manipulării, protejarea independenței presei și consolidarea sistemelor de vot și a numărării voturilor trebuie să fie prioritare pentru toate guvernene europene.
Europarlamentarii cer ca donațiile pentru partidele politice, care vin din afara țărilor membre, să fie urmărite și avertizează asupra riscului pe care îl reprezintă prezența companiilor străine în infrastructura critică a țărilor membre. Aceștia au mai recomandat ca TiK Tok să fie interzis la toate nivelurile guvernelor naționale și instituțiilor europene.
Ingerințele străine în alegerile democratice și manipularea informațiilor sunt printre provocările la care statele UE trebuie să se aștepte în 2024. Cu cât ne vom apropia de data alegerilor, cu atât modalitățile de dezinformare vor deveni mai sofisticate, spun eurodeputații.
