Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică atenționează că infractorii cibernetici au identificat o nouă modalitate prin care pot obține bani de la victime prin intermediul rețelelor sociale. Este doar unul din foarte multele exemple de felul în care infractorii cibernetici pot face rost de bani folosindu-se de mediul online.
Potrivit DNSC, se compromite contul unui utilizator iar infractorii scriu mesaje private către prietenii titularului cerând ajutor financiar. Sub efectul emoțiilor, potențialele victime trimit bani fără să mai facă verificările necesare. ”Pentru a primi bani, atacatorii folosesc de metoda de plată prin link de Revolut, pe care ulterior îl accesează şi direcţionează banii în conturile lor”, explică specialiştii DNSC care îndeamnă la vigilență și la verificarea situației chiar dacă cererea vine de la așa zise rude sau prieteni apropiați.
Principalele amenințări de securitate cibernetică
Un raport al Agenției Uniunii Europene pentru securitate cibernetică (ENISA) arată că există 8 tipuri de amenințări principale de securitate cibernetică. Acestea sunt ransomware ( atacatorii criptează datele unei organizații și cer răscumpărarea pentru a reda accesul), malware ( un soft care afectează un sistem), ingineria socială ( exploatarea erorilor umane pentru a obține acces la informații sau servicii), amenințări la adresa datelor, amenințări la adresa disponibilității, dezinfomare și amenințări pe lanțul de aprovizionare.
Costurile acestor atacuri cibernetice nu sunt de neglijat. ENISA estimează că în 2021 atacurile de tip ransomware, de exemplu, au produs daune în valoare de 18 miliarde de euro.
Cele mai afectate sectoare de acest tip de atacuri sunt administrația publică și guvernele, furnizorii de servicii digitale, publicul larg, sectorul sănătății, al serviciilor și cel financiar bancar.
Costul anual al atacurilor cibernetice ajunge la 5,5 trilioane de euro, arată și o estimare a Comisiei Europene până la finalul anului 2020.
41 de miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internet până în 2025
La mijlocul anului 2023, în România se înregistrau aproape 6,5 milioane de conexiuni de internet fix iar din cele peste 23 de milioane de cartel SIM de telefonie mobilă active, peste 20 de milioane au și internet mobil, arată un raport al ANCOM.
România înregistrează creșteri anuale în ceea ce privește rata de penetrare a serviciilor de internet fix și mobil, având una dintre cele mai mari viteze de internet din lume.
Odată cu dezvoltarea acestui sector au apărut însă și amenințările și infracțiunile cibernetice. De la an la an acestea sunt mai numeroase dar și mai sofisticate iar tendința va continua să crească în viitor, preconizează Consiliul Uniunii Europene. 41 de miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internet până în 2025, potrivit sursei citate.
În aceste condiții, Uniunea Europeană face eforturi pentru a garanta integritatea, securitatea și reziliența infrastructurii digitale, a rețelelor și ale serviciilor de comunicații.
Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat la finalul anului 2020 o nouă strategie de securitate cibernetică a Uniunii Europene.
În principal, aceasta acoperă securitatea serviciilor esențiale cum ar fi spitalele, rețelele energetice, serviciile bancare, administrația și infrastructura publică dar și securitatea aparatelor folosite zilnic în casele noastre cum ar fi routerele Wi-Fi, monitoarele pentru supravegherea bebelușilor sau soneriile inteligente, de exemplu.
Strategia se concentrează și pe consolidarea capacităților colective pentru a răspunde atacurilor cibernetice majore și pe colaborarea cu parteneri din întreaga lume pentru a asigura securitatea și stabilitatea internațională în spațiul cibernetic. Acesta subliniază modul în care o unitate cibernetică comună poate asigura cel mai eficient răspuns la amenințările cibernetice, utilizând resursele colective și expertiza de care dispune UE.
Comisia Europeană precizează că amenințările la adresa securității cibernetice sunt aproape întotdeauna transfrontaliere, iar un atac cibernetic asupra instalațiilor critice ale unei țări poate afecta întreaga Uniune Europeană.
Uniunea Europeană investește în cercetare și dezvoltare (C&D) în domeniul securității cibernetice pentru a dezvolta tehnologii noi și mai sigure. UE finanțează programe C&D prin intermediul programelor-cadru de cercetare și inovare, cum ar fi Orizont 2020 și Orizont Europa.
Tot la categoria investiții, dar de această dată în formarea forței de muncă pentru a pregăti specialiști în securitate cibernetică, UE pune la dispoziție fonduri prin intermediul programelor de educație și formare, cum ar fi Erasmus+.
Parlamentul European a aprobat legi noi pentru întărirea securității cibernetice
La finalul anului 2022 Parlamentul European a actualizat legislația Uniunii pentru a consolida investițiile în securitatea cibernetică și protecția infrastructurii esențiale. Au fost introduse reguli și cerințe noi de securitate cibernetică, pentru companiile și guvernele europene dar și o lege privind reziliența cibernetică care prevede securitate sporită pentru produsele digitale.
Legea include obligații pentru producătorii, importatorii și distribuitorii de produse hardware și software astfel încât produsele cu elemente digitale să fie puse pe piață doar în condiții de securitate cibernetică clare, adică au mai puține vulnerabilități. Un alt aspect important prevăzut de această lege este transparența pentru cumpărători: aceștia să fie corect informați în ceea ce privește aspectele de securitate cibernetică iar producătorul să asigure asistență în materie de securitate ( actualizări).
Raport ENISA: Este nevoie de vigilență înaintea alegerilor europene
Alegerile europarlamentare vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024 în toate țările care aparțin Uniunii Europene.
România va trimite în Parlamentul European 33 de eurodeputați.
Campaniile de manipulare a informațiilor sunt considerate a fi o amenințare majoră la adresa proceselor electorale iar un raport al ENISA arată că este nevoie să fim vigilenți înainte de viitoarele alegeri europene.
