Together in EU. Pactul Verde European. Pasii spre neutralitatea climatică

CoolNews, NEWS
share

Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru noi toți iar Uniunea Europeană a decis să schimbe lucrurile pentru a îmbunătăți viața europenilor.

Inundațiile, secetele, valurile de căldură și alte pericole legate de climă devin mai intense, mai lungi și mai frecvente.

Fenomenele meteorologice extreme, furtunile, valurile de căldură și inundațiile, au provocat între 85.000 și 145.000 de decese în Europa, în ultimii 40 de ani. Peste 85% din aceste decese s-au datorat valurilor de căldură.  Pierderile economice cauzate de fenomene meteorologice și climatice extreme în Europa au atins aproximativ jumătate de trilion de euro în aceeași perioadă, potrivit Agenției Europene de Mediu.

În 2019, Parlamentul European a declarat  stare de urgență climatică și a cerut Comisiei Europene să facă politici concrete prin care să se asigure reducerea semnificiativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Așa s-a născut Pactul Verde European care își propune să vadă provocările legate de schimbările climatice și de mediu ca oportunități pentru o tranziție justă și incluzivă pentru toți cetățenii europeni. Uniunea Europeană are un  plan ambițios prin care să asigure neutralitatea climatică până în 2050, adică reducerea cât mai mult posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră și absorbția mare de carbon.

Politicile prin care se va face această tranziție acoperă toate sectoarele economiei: transporturi, energie, agricultură, mediu și oceane, climă, industrie, cercetare și inovare.

Rezultatul trebuie să fie o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Ce prevede planul pentru atingerea neutralității climatice

Parlamentul European a adoptat în 2021 Legea Europeană a Climei. Asta înseamnă că reducerea emisiilor cu 55% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050 devin obligatorii prin lege.

Noua lege ar trebui să aducă beneficii directe cum ar fi: aer, apă și soluri mai curate, facturi la energie mai ieftine, case renovate, transport public îmbunătățit, mai multe stații de încărcare pentru mașini electrice, mai puține deșeuri, hrană mai sănătoasă și un trai mai sănătos pentru generațiile actuale și viitoare.

Iar pentru mediul de afaceri, schimbările urmează să ofere mai multe oportunități în domenii în care Europa dorește să stabilească standardele la nivel global. Se preconizează că vor fi create locuri de muncă, de exemplu în sectorul construcțiilor, în domeniul energiei regenerabile și al proceselor eficiente energetic.

Reducerea emisiilor din industrie, transport și alte sectoare, crearea unor fonduri UE pentru sprijinirea gospodăriilor în tranziția ecologică, stimularea economiei circulare, crearea unui sistem alimentar sustenabil, conservarea biodiversității sau finanțarea tranziției ecologice sunt printre pilonii principali ai Pactului Verde European.

Pentru zonele dependente de carbon vor fi alocate fonduri europene pentru trecerea la economia nepoluantă. Sunt sprijinite programe pentru dezvoltarea unor surse de energie mai curate, cum ar fi energia din surse regenerabile offshore și hidrogen.

În agricultură sunt cuprinse strategii prin care vor fi asigurate alimente suficiente, accesibile ca preț și mai sănătoase, promovarea dietelor sănătoare sau sprijinirea producției alimentare durabile.

Combaterea poluării ia în calcul și o strategie privind mediul, promovarea gestionării durabile a pădurilor, stimulente pentru proprietarii și administratorii pădurilor pentru a adopta practice ecologice dar și plantarea a 3 miliarde de arbori, la nivel european, până în 2030.

Un transport modern pe căile navigabile și investiții în linii feroviare de mare viteză sunt alte obiective ale Pactului Verde European cu scopul de a reduce poluarea.

Modalități prin care putem ajuta la reducerea emisiilor de gaze

Eurodeputații susțin consumul sustenabil pe piața unică și dreptul la reparație. Ce înseamnă asta? Că este încurajată repararea produselor înainte de o decizie a înlocuirii lor. Și aici vorbim despre produsele electronice și IT, mașini sau produse textile.

Un alt mod în care putem lupta pentru reducerea emisiilor de gaze este limitarea cantității de deșeuri pe care o generăm. Putem renunța la ambalajele din plastic în favoarea celor reutilizabile.

În ceea ce privește transporturile, putem alege să conducem autoturisme care folosesc tehnologii moderne sau să apelăm mai mult la transportul în comun.

Protejarea apelor, a solului și a pădurilor sunt alte modalități prin care putem reduce poluarea pentru că acestea sunt sunt cheia absorbției emisiilor de gaze.

Bani europeni pentru atingerea neutralității climatice

Pentru a atinge obiectivul principal, cel al neutralității climatice până în 2050, Comisia Europeană s-a angajat să mobilizeze cel puțin 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu. Banii vor ajuta țările europene să implementeze politici concrete pentru a atinge acest obiectiv.

 

Prin Fondul pentru modernizare vor fi alocate 2,4 miliarde de euro pentru a accelera tranziția verde în șapte țări europene, printre care și România. La noi în țară banii vor fi folosiți pentru noi capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile, termoficare și infrastructură de gaze pentru a înlocui energia pe bază de cărbune.

România a semnat anul trecut primele contracte, de aproape 425 de milioane de Euro, prin Fondul pentru Modernizare, pentru dezvoltarea infrastructurii energetice și digitalizarea rețelei de transport al energiei electrice.

Anul acesta, suma de 1,1 miliarde de Euro, tot prin Fondul pentru Modernizare, a fost alocată pentru producția și utilizarea energiilor nepoluante: solară, eoliană și hidroelectrică, sau investiții în modernizarea rețelelor energetice, inclusiv a celor de termoficare.

Parlamentul European a aprobat și  implementarea unui Fond social pentru climă prin care gospodăriile vulnerabile, afacerile mici și utilizatorii mijloacelor de transport în comun să depășească sărăcia  energetică și de mobilitate.

Ce este sărăcia energetică

Conceptul de sărăcie energetică a fost introdus în 2009 prin Directiva 2009 a Parlamentului European și Consiliului.

Sărăcia energetică este considerată incapacitatea gospodăriilor de a asigura energie pentru gătit, încălzit sau iluminat la costuri accesibile. Are impact direct asupra sănătății și afectează zeci de milioane de europeni. Ea este determinată în principal de venitul redus al familiei, clădirile sau instalațiile ineficiente dar și de lipsa unor informații sau de acces la stimulente pentru a reduce consumul de energie.

Cei mai afectați de sărăcia energetică sunt europenii cu venituri mici ( muncitori, pensionari, studenți, tineri, familiile cu mulți copii).

Pactul Verde European stabilește principiul potrivit căruia nimeni nu este lăsat în urmă. Ca o consecință, este impulsionată sprijinirea gospodăriilor afectate de sărăcia energetică în tranziția de la combustibilii fosili la surse regenerabile de energie mai ieftine.

Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor, adică renovarea clădirilor, pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în clădirile cu cea mai slabă performanță energetică, este un alt mod prin care sărăcia energetică poate fi atenuată.

Următoarele alegeri europarlamentare vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024 când vor fi aleși viitorii 720 de eurodeputați. România va trimite 33 de parlamentari europeni care vor lua decizii pentru noi toţi în următorii cinci ani.

Articole similare

Cum ne-a ajutat uniunea europeană de-a lungul timpului

Uniunea Europeană (UE) a avut un impact profund și pozitiv asupra vieții cetățenilor statelor membre...

Oana Tache, speaker la Innovative Media Seminar la Bruxelles, în Parlamentul European

Cu un background solid în media şi o carieră începută la vârsta de 5 ani, Oana Tache a reuşit să fac...

Interviu EXCLUSIV: Jesus Carmona – Director for Media al Parlamentului European

Alegerile europarlamentare vor avea loc între 6-9 iunie în toate țările blocului comunitar. In Roman...