Inteligența artificială este deja prezentă în viețile noastre, o regăsești în telefonul inteligent pe care îl ai în mână, într-un soft de traducere automată sau în senzorii care te ajută să-ți parchezi mașina. Inteligența artificială este folosită și pentru a îți oferi recomandări personalizate, în funcție de căutările tale online anterioare, pentru combaterea atacurilor cibernetice sau pentru detectarea știrilor false și a dezinformării.
AI a transformat și continuă să transforme rapid lumea iar Parlamentul European vrea să se asigure, prin lege, că sistemele care folosesc inteligența artificială sunt sigure și sunt supravegheate de oameni, pentru a evita rezultatele dăunătoare.
În aprilie 2021, Comisia Europeană a propus primul cadru normativ pentru IA care prevede ca aceste sisteme să fie analizate și clasificate potrivit nivelului de risc pentru utilizatori. Aceste niveluri vor influența apoi obligațiile pentru furnizori și utilizatori.
Cum sunt clasificate sistemele AI
Sistemele care constituie o amenințare pentru oameni sunt catalogate cu risc inacceptabil. Drept urmare nu vor putea fi folosite în statele europene. Aici vorbim despre acele sisteme care manipulează cognitiv-comportamental persoane sau grupuri vulnerabile, care clasifică persoanele în funcție de comportament, statut social sau caracteristici personale sau cele care identifică biometric în timp real și la distanță ( cu excepția celor care fac identificare după trecerea unei perioade semnificative de timp, pentru a urmări infracțiuni grave, doar cu aprobarea unei instanțe).
Sunt sisteme AI care intră în categoria de risc ridicat, adică afectează negativ siguranța sau drepturile fundamentale. Aici intră acele sisteme care nu sunt sigure, potrivit legislației UE, jucării, mașini sau dispozitive medicale, sistemele care operează infrastructura critică sau care sunt folosite în educație și formare profesională. Aceste sisteme, considerate cu risc ridicat, vor fi evaluate înainte de a ajunge pe piață dar și ulterior, pe parcursul utilizării lor.
În categoria sistemelor care au un risc limitat sunt incluse acele sisteme care respectă cerințele minime de transparență așa că utilizatorii pot lua decizii în cunoștință de cauză, arată Parlamentul European.
Folosirea inteligenței artificiale poate duce la servicii medicale mai bune, sisteme de transport mai sigure, produse mai ieftine și mai durabile, acces îmbunătățit la informații, educație și formare, siguranță la locul de muncă și crearea de noi profesii pe măsură ce industriile bazate pe AI sunt în continuă dezvoltare.
Inteligența artificială ar putea ajuta și la identificarea timpurie a dezastrelor naturale pentru ca populația și autoritățile să se poată pregăti și atenua consecințele.
AI în România
Poate îți mai amintești de ION, primul consilier guvernamental care utilizează inteligența artificială. A fost prezentat în luna martie 2023 cadrul unei ședințe de Guvern, de către fostul premier Nicolae Ciucă. Scopul lui: să preia mesajele, dorințele și problemele cetățenilor pentru a le transmite guvernanților. Pe viitor, ION va putea și răspunde acestor mesaje, potrivit echipei de cercetători care l-a creat.
La Gorj, un echipament unic, bazat pe inteligență artificială, ajută salvamontiștii să găsească persoane înecate aflate pe fundul apei.
Zeci de start-up-uri românești folosesc cu success inteligența artificială în agricultură, construcții, imobiliare sau transport.
În țara noastră a fost înființat și un Comitet pentru Inteligența Artificială care să ajute Executivul în evaluarea activităților privind AI și dezvoltarea acesteia.
AI, politica și drepturile fundamentale
Impactul AI se resimte și în domeniul politicii. Această unealtă este folosită pentru micro-targeting: campanii politice pentru a micro-direcționa alegătorii cu mesaje personalizate, dezinformare sau răspândirea informațiilor false.
Parlamentul European atrage atenția că este posibil ca anumite rezultate produse de AI să nu fie conforme cu realitatea dacă datele pe care le utilizează sunt distorsionate în mod voit sau nu. Rezultă o impresie de corectitudine a AI, când de fapt lucrurile sunt exact opuse.
Sistemele care folosesc inteligența artificială pot conduce și la decizii influențate de date precum etnia, sexul sau vârsta în acordarea de împrumuturi, angajarea sau concedierea la o firmă sau în cadrul proceselor penale. AI trebuie reglementată corect și pentru a evita impactul la viața privată și protecția datelor, în domeniul online, de exemplu.
Cum poate fi reglementat domeniul AI în Uniunea Europeană
Folosirea inteligenței artificiale în UE va fi reglementată prin lege, primul act normativ pentru AI din lume, propus de Comisia Europeană în aprilie 2021. Legea prevede că sistemele de inteligență artificială folosite în diferite aplicații sunt analizate și clasificate iar reglementările legislative vor ține cont de nivelurile de risc pe care le prezintă.
Într-un raport al Parlamentului European se arată că inteligența artificială este esențială pentru transformarea digitală a Uniunii Europene și va avea un impact din ce în ce mai mare asupra economiei dar și a vieții de zi cu zi. Acesta mai prevede ca doar sistemele considerate cu risc ridicat să fie reglementate strict ( cele cu risc inacceptabil vor fi interzise).
Un factor cheie în strategia viitoare este cel uman. Oamenii trebuie să aibă cunoștințele necesare pentru a avea încredere în tehnologie, să poată stimula inovația. Statele europene trebuie să sprijine dezvoltarea competențelor AI și să sprijine centrele de excelență pentru a preveni exodul de creiere.
Uniunea Europeană va promova dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale de încredere, etică și centrată pe om. Principiile din Carta Albă subliniază o serie de principii pentru dezvoltarea IA, inclusiv: respectarea demnității umane, confidențialitate și securitate, transparență și răspundere, siguranță și robustețe.
Pe 14 iunie 2023 Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere pe baza căreia vor începe discuțiile cu țările UE în Consiliu cu privire la o formă finală a legii. Obiectivul este să se ajungă la un acord până la sfârșitul acestui an.
Următoarele alegeri europarlamentare vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024 când vor fi aleși viitorii 720 de eurodeputați. România va trimite 33 de parlamentari europeni care vor lua decizii pentru noi toţi în următorii cinci ani.
