Netflix lansează azi filmul ”The Old Guard”, tradus în română ”Vechea Gardă”.
Condus de o războinică pe nume Andy (Charlize Theron), un mic grup secret și unit de mercenari care posedă o capacitate misterioasă de a fi nemuritori și luptă de secole pentru a-i proteja pe muritori. Când membrii grupului sunt recrutați pentru o misiune urgentă, abilitățile lor extraordinare sunt descoperite.
Acum depinde de Andy și de Nile (KiKi Layne), cea mai nouă membră a echipei, să ajute grupul să scape de amenințarea celor care caută prin orice mijloace să le reproducă puterile și să profite de pe urma lor. Bazat pe apreciatul roman grafic de Greg Rucka și regizat de Gina Prince-Bythewood (Dragoste și baschet, Luminile rampei), Vechea Gardă este un film de acțiune dur, care dovedește că a fi nemuritor nu este chiar așa de ușor cum pare.
Acțiunea plasată în prezent, dar care își are originea în secole de aventuri, Vechea Gardă se concentrează asupra unui grup de mercenari care, în mod misterios, sunt nemuritori.
Charlize Theron, distinsă cu premiul Oscar, este producătoare și interpretează rolul lui Andy – sau Andromaca din Sciția – o războinică născută într-o perioadă ce precede aproape toate consemnările istorice și a cărei experiență în luptă este de neegalat. Alături de Booker (Matthias Schoenaerts), Joe (Marwan Kenzari), Nicky (Luca Marinelli) și Nile (KiKi Layne), cea mai nouă membră a grupului de nemuritori, Andy își folosește darul pentru a proteja omenirea, conducând echipa pe un drum secret, întunecat și plin de altruism de-a lungul secolelor, punând mereu în balanță binele și răul și, uneori, fiind nevoită să ucidă pentru a salva alte mii de vieți. Dar, atunci când o operațiune propusă de un fost agent CIA (Chiwetel Ejiofor) se întoarce împotriva lor, secretul celor din grup iese la iveală, amenințându-le existența.
La douăzeci de ani de la momentul în care filmul ”Dragoste și baschet” a impresionat la Festivalul de Film Sundance, marcând debutul spectaculos al Ginei Prince-Bythewood, regizoarea distinsă cu nenumărate premii își lansează primul film de acțiune cu buget mare.
Păstrând tradiția impresionantului ei debut și a filmelor precum Luminile rampei din 2014, Prince-Bythewood depășește din nou așteptările acestui gen de lungmetraje, realizând o poveste plină de sens, compasiune și dragoste pentru familie, în toate formele ei.
După un scenariu scris de creatorul de reviste de benzi desenate distins cu premiul Eisner, Greg Rucka, și adaptat după apreciata serie de romane grafice care îi aparține, Vechea Gardă răstoarnă ideea că a fi nemuritor este un lucru de dorit. În schimb, filmul se concentrează asupra faptului că a trăi pentru totdeauna este, de fapt, o tragedie.
Filmul este totodată și o poveste cu supereroi, care plasează misiunea de a salva omenirea în mâinile a două luptătoare. „Este o poveste cu elemente și teme mitologice legate de relații, familie și dragoste, care, pentru mine, sunt foarte interesante”, a spus Prince-Bythewood.
„Dar, în esență, faptul că am reușit să aduc pe ecran două femei puternice a însemnat totul. Acest scenariu a ajuns la mine într-o perioadă în care căutam un proiect de amploare și mi-a oferit oportunitatea de a face exact ceea ce mi-am dorit, și anume să prezint lumii niște eroine, una dintre ele fiind o tânără de culoare.”
Odată cu rolul Nile, o nemuritoare începătoare care ajunge să fie îndrumată, fără prea multă de tragere de inimă, de Andy, KiKi Layne (Povestea de pe strada Beale, Fiu al Americii) devine întruchiparea unui nou tip de eroină. Deși puterile ei sunt unice, durerea de a renunța la fostul ei mod de viață și rezistența față de noile responsabilități pot fi înțelese de oricine.
Prince-Bythewood își amintește de momentul apelului din partea Skydance care o invita să citească scenariul pentru Vechea Gardă și de entuziasmul de a putea lucra alături de compania care a readus în fața publicului internațional francize recent revitalizate, precum Star Trek și Misiune: Imposibilă, dar și filme SF de top, precum Anihilare din 2018. „Membrii echipei Skydance realizează filme extraordinar de bune în această sferă. Nu vă puteți închipui cât de hotărâți au fost să găsească o regizoare pentru acest lungmetraj. Împreună cu Greg Rucka, au dezvoltat acest proiect, unul dintre preferatele lor, vreme de un an întreg și mă simt recunoscătoare că au avut încredere în mine să dau viață acestor personaje și acestei povești. Cei din companie sunt oameni extraordinari, care iubesc filmele cu adevărat.”
Don Granger, președintele Skydance Media responsabil de producția de lungmetraje, a declarat: „După ce am avut la dispoziție extraordinara adaptare a romanului grafic al lui Greg Rucka, ne-am dat seama că ne doream să găsim un cineast care să aducă materialului o perspectivă nouă și proaspătă. Ne trebuia o persoană care să fie capabilă nu numai să surprindă aspectele profunde ale personajelor principale, ci și să abordeze cu pasiune și în forță scenele de acțiune și obiectivul filmului. Gina putea face toate aceste lucruri și mai mult decât atât. Nerăbdarea și entuziasmul ei pentru trecerea la acest gen erau molipsitoare, iar experiența ei în a lansa cariere prin intermediul filmelor nu are egal. Nici n-am știut cum să ne exprimăm mai repede acordul.”
Când Skydance i-a prezentat proiectul lui Theron și companiei ei de producție, Denver & Delilah Films, realismul narațiunii a fost cel care i-a atras atenția în cea mai mare măsură. „Compania noastră căuta de mult un asemenea proiect”, spune Theron.
Ea și Prince-Bythewood au stabilit imediat o legătură și au descoperit că sunt pe aceeași lungime de undă. „Ne-am dorit ca acesta să fie un film de acțiune cu ritm alert, proaspăt și original, care să nu sacrifice aspectele emoționante și dramatice ale poveștii principale. Ne-am propus să facem un film foarte dinamic și realist, cu personaje și provocări nemaiîntâlnite până acum în cadrul acestui gen.”
„Când am început să discutăm despre persoana care s-ar potrivi cel mai bine în rolul Andy, am fost de acord cu toții că Charlize Theron este genul de actriță care ar trebui să se afle în fruntea distribuției”, spune Granger. „Nimeni nu a crezut că vom și reuși să o distribuim pe Charlize. Cât de des ai parte de distribuția de vis?
Așa ceva se întâmplă o dată în viață. Am lăsat precauțiile la o parte și am încercat, iar restul este istorie, după cum se spune. Charlize este Andy și Andy este Charlize. Filmul este perfect pentru că se sprijină ferm pe umerii ei.”
Producătorul Marc Evans a declarat: „Ceea ce este grozav la Vechea Gardă este faptul că acțiunea se petrece în lumea în care trăim. Aproape totul este filmat cu o cameră de mână, iar rezultatul este unul modern din punct de vedere estetic. Ideea de a prezenta oameni nemuritori în lumea reală, spre deosebire de versiunea fantastică a acestui aspect, conferă credibilitate filmului.
Pare că ar trebui să fie imposibil, dar cred că se potrivește perfect actorilor din distribuție.”
„Ador faptul că cei din Vechea Gardă se luptă să-și găsească scopul”, spune Prince-Bythewood. „Este un subiect universal, care a fost cu siguranță o temă importantă în tot ceea ce am făcut până acum, alături de ideea de a normaliza femeile luptătoare. Îmi place să reformulez definiția a ceea ce înseamnă să fii femeie și am sentimentul că filmele pot schimba cu adevărat concepțiile și dezbaterile pe acest subiect. Curajul nu are un gen anume. Îndrăzneala nu are un gen anume. Pur și simplu există.”
„Ceea ce rezonează cu mine este nevoia noastră de eroi”, continuă Prince-Bythewood. „Îmi place tare mult faptul că oameni la care poate nu ne gândim prea des sunt considerați acum eroi și cred că lumea are nevoie de eroi croiți în moduri diferite.”
ADAPTAREA BENZII DESENATE
Publicat în 2017 de Image Comics, ”The Old Guard” poartă semnătura prolificului creator de reviste de benzi desenate și scenarist Greg Rucka (Wonder Woman, Lazarus, Stumptown), ale cărui lucrări premiate au pătruns inclusiv în universul DC și universul Marvel.
Toate volumele acestei serii sunt ilustrate de apreciatul artist argentinian Leandro Fernández (Punisher, American Carnage, The Discipline).
Când a conceput inițial narațiunea, Rucka și-a propus să scrie o poveste amuzantă care să-i permită să se distreze puțin cu personajele într-o manieră pe care o pot oferi numai revistele de benzi desenate. Însă autorul a realizat curând că povestea îl ajuta, de asemenea, să lucreze cu propriile gânduri legate de lucruri mai profunde. „Într-un fel, The Old Guard este ca un fel de desen animat Looney Tunes, pentru că poți arunca personajele în aer, le poți lovi cu un camion, poți să le arunci de pe o stâncă, dar ele se vor ridica și își vor continua viața”, spune el. „Dar, cam pe la jumătate, am realizat că adevăratul motiv pentru a scrie toate acestea era acela că recent îmi pierdusem tatăl și încercam să îmi explic în termeni raționali necesitatea morții. De ce trebuie oamenii să plece dintre noi? De ce trebuie să moară și ce se întâmplă dacă nu reușesc? Povestea analizează cealaltă față a nemuririi. Ce înseamnă cu adevărat să fii nemuritor, ce impact are acest lucru asupra ideii de familie și cum trăiește personajul fără să știe că, într-o zi, va muri?”
Potrivit lui Fernández, „acești oameni îi văd murind pe toți cei dragi. Trebuie să le fie foarte greu să continue, dar aceste personaje merg mai departe și, pe parcurs, provoacă schimbări în cadrul mai multor generații. Însă, probabil, nemuritorii sunt stăpâniți de un profund sentiment de singurătate.”
„Povestea a continuat să mă surprindă”, spune Prince-Bythewood. „După primele cinci minute am știut că trebuie să mă implic. M-am simțit mișcată. Nu ai întotdeauna acest sentiment când vine vorba de acest gen de filme și m-am gândit că aceasta este o cale de a produce o schimbare, de a ridica la alt nivel genul, precum și de a face un lucru diferit și special.”
În privința cizelării scenariului, Prince-Bythewood a colaborat cu Rucka la modificarea firelor narative în așa fel încât să se potrivească mai bine în contextul unui film. „Romanul grafic era de fapt povestea lui Andy”, spune Rucka. „Însă, când a sosit momentul să adaptez romanul pentru ecran, una dintre primele indicații pe care le-am primit a fost legată de faptul că mai ales Nile nu era tocmai bine reprezentată. A fost un lucru extrem de benefic pentru crearea de alte reviste de benzi desenate, pentru că m-a obligat să lucrez mai mult la conturarea personajelor.”
Prince-Bythewood a insistat ca personajul Nile să fie parte integrantă din actul al treilea pentru a-i oferi mai multă anvergură. „Unul dintre lucrurile importante care a trebuit adăugat personajelor Andy și Nile a fost faptul că nu le venea ușor să ucidă”, spune Prince-Bythewood. „Nu este un lucru pe care îl faci și apoi îl uiți, ceea ce deseori este valabil în cadrul acestui gen de filme în care omori pe cineva, faci o remarcă usturătoare și amuzantă, uiți imediat și treci la scena următoare. Pentru mine a fost important să prezint viața reală a soldaților și efectul pe care îl are asupra lor faptul că sunt nevoiți să ucidă.” Această decizie a influențat în mod special o anumită scenă din ultima parte a filmului, în care camera se oprește asupra lui Nile în timp ce aceasta urcă 15 etaje cu liftul, știind foarte bine ce anume urmează să facă pentru a-și salva noua familie. „Cunoscând acum importanța și văzând tot binele făcut de Vechea Gardă, tânăra înțelege că membrii echipei răpesc o viață pentru a salva o altă viață.”
În plus, Prince-Bythewood și-a exprimat aprecierea pentru ilustrațiile originale create de Fernández prin includerea în acest film a unor impresionante imagini filmate cadru cu cadru. „Utilizarea siluetelor a fost un lucru pe care în mod clar l-am preluat din roman”, spune Prince-Bythewood. „Atunci când cei din Vechea Gardă pășesc de-a lungul unei creste sau se apropie de buncăr înainte de scena din camera de execuție și se văd cele patru siluete ale lor, toate acestea sunt inspirate de Leandro.”
„Munca mea ca artist care creează reviste de benzi desenate nu ține numai de ilustrații”, spune Fernández. „După mine, este vorba mai degrabă despre felul în care este spusă povestea. Artistul este cel care decide cum să prezinte scenariul pe care l-a primit. Fiecare detaliu cât de mic al elementelor vizuale dintr-o revistă de benzi desenate se află acolo pentru că trebuie să se afle acolo. Nu este vorba numai despre a arăta ce se întâmplă, ci este prezentată emoția potrivită.”
„Pentru revistele de benzi desenate, nu este suficient să știi să desenezi”, spune Rucka. „Trebuie să știi cum să spui o poveste din punct de vedere vizual. Leo adoră să se joace cu arta lui, iar alegerile lui legate de compoziție și de trecerea de la un cadru la altul sunt esențiale pentru fluiditatea poveștii.”
