De exemplu Radu Ispas a terminat Sociologia, dar lucrează ca șofer pe un camion. Un alt coleg din firmă, George, a făcut Agronomia. Dar nu sunt singurii care lucrează în cu totul alte domenii decât s-au pregătit. Ce nu știu cei doi e că România este țara cu cea mai ridicată rată a nepotrivirii jobului cu domeniul în care angajații s-au pregătit.
Partea proastă este că în România acest grad de nepotrivire a crescut în ultimii 5 ani în vreme ce în alte state el se reduce prin politici publice care să rezolve problemele din învățământ, astfel încât cererea reală de forță de muncă din economie să se potrivească cât mai bine cu oferta.
Rata nepotrivirii competențelor este definită ca discrepanța dintre ocupația curentă a unei persoane și domeniul în care s-a pregătit. La grupa de vârstă 15-34 de ani, potrivit unor statistici experimentale publicate de Eurostat, stăm cel mai prost la acest capitol. Persoanele care lucrează în alt domeniu din punct de vedere al educației primite sunt considerate persoane cu nepotrivire orizontală a competențelor.
Există și o nepotrivire verticală, aceasta referindu-se la cei care prestează o muncă sub nivelul lor de pregătire (cei cu studii superioare de medicină lucrează ca simpli asistenți ca să dau un exemplu) sau cei care lucrează pe un post mai calificat decât i-ar permite studiile.
sursa foto: Shutterstock
