Din 2018, Oana Tache s-a alăturat ca voluntar campaniilor Parlamentului European și promovează activ valorile europene. În 2021 ea a devenit primul influencer român care a întâlnit-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei întâlniri informale post State of The Union. Totodată, Oana Tache a mai stat de vorbă cu eurodeputații Katarina Barley, Manfred Weber, Guy Verhofstadt și este și prima jurnalistă din România invitată să modereze o dezbatere la European Youth Event 2021 în Parlamentul European, la Strasbourg „NEXT GENERATION EU: Economic Recovery post Covid-19”.
În aprilie 2022, ea a răspuns invitației Biroului Parlamentului European din România la cea mai recentă sesiune plenară a Uniunii Europene de la Strasbourg și a stat de vorbă cu europarlamentari români și europeni despre situația milioanelor de copii și tineri care au fugit din calea războiului. Cu această ocazie, ea a realizat un interviu în exclusivitate cu Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, pe tema crizei din Ucraina și a consecințelor sale în spațiul european, dar și a măsurilor pe care Uniunea Europeană le ia pentru incluziunea refugiaților.
Oana Tache: „Este Uniunea Europeană pregătită să primească refugiații ucraineni luând în considerare faptul că aceștia, probabil, vor fi nevoiți să rămână și după o posibilă încetare a războiului? În tot acest timp vor avea nevoie de servicii dedicate cum ar fi: acces la servicii medicale, acces pe piața de muncă, servicii sociale și educație.”
Roberta Metsola: „Cetățenii ucraineni forțați să-și părăsească țara sunt principala noastră prioritate. În această direcție au fost luate măsuri încă de la începerea războiului. Trebuie să subliniez că sunt impresionată de eforturile depuse de țări ca România – de comunitățile locale, autorități sau simpli cetățeni – pentru ajutorul acordat ucrainenilor aflați pe teritoriul lor.
La nivel european au fost pregătite măsuri speciale de ajutor pentru cetățenii ucraineni care au fost nevoiți să-și părăsească țara.
Uniunea Europeană a activat pentru prima oară Directiva de Protecție Temporară, o măsură rapidă și eficientă de asistență a persoanelor ce părăsesc zona de război. Aceasta va permite ucrainenilor să primească un permis de rezidență de la Statele Membre pe teritoriul cărora se află. Permisul de rezidență va fi documentul oficial care atestă statutul lor (n.r. de refugiați) în relația cu autorități precum servicii ale forțelor de muncă, școli și spitale. Toate acestea vor facilita integrarea persoanelor în Statele Membre. Situația lor va fi constant monitorizată și evaluată. În orice moment, protecția temporară poate înceta daca situația din Ucraina va permite reîntoarcerea în siguranță a cetățenilor săi, cei pentru care a fost acordat un astfel de statut, sau poate fi prelungită.
Experiențele anterioare ne arată că oamenii preferă să se reîntoarcă pe teritoriul natal după încetarea războiului. În situația în care reîntoarcerea cetățenilor nu este fezabilă sunt convinsă că Uniunea Europeană sau Statele Membre în cauză vor lua măsurile necesare pentru a permite extinderea șederii și după o eventuală încetare a războiului.
Parlamentul European va face tot posibilul pentru a se ajunge în situația care să permită reîntoarcerea cetățenilor pe teritoriul natal, la casele și la viețile lor.”
Oana Tache: Anul 2022 este anul tinerilor europeni. Tot în acest an tinerii ucraineni au trecut, poate pentru prima dată, granițele Uniunii în fuga lor din calea războiului. Vor aduce cu siguranță o parte din Ucraina în UE și se vor întoarce cu o parte din UE în Ucraina. Cum ne putem asigura că UE protejează acești copii și tineri vulnerabili în timpul șederii lor pe teritoriul nostru?
Roberta Metsola: „Majoritatea persoanelor care părăsesc Ucraina sunt femei și copii. Pe lângă tragedia războiului, traficanții – în special grupurile criminale organizate – ar putea exploata vulnerabilitatea lor prin traficul de ființe umane și în special în scopul exploatării sexuale sau prin muncă. Uniunea Europeană se implică în mod activ în această problemă. Statele Membre sunt încurajate ferm să introducă măsuri protectoare față de persoanele care părăsesc Ucraina. Acestea pot include diseminarea de informații referitoare la traficul de persoane, prezentată adecvat astfel încât să fie ușor de înțeles. Iar în cazul copiilor fară însoțitori, mesajul și comunicarea să fie pregătite într-un limbaj potrivit pentru vârsta lor. Aceste informații trebuie să fie disponibile la punctele de trecere a frontierei, în locurile de cazare și la sediile autorităților competente și a organizațiilor civice relevante.
Zeci de mii de studenți ucraineni și-au părăsit țara în ultimele luni. Educația lor a fost întreruptă și mulți dintre ei sunt în situația de a nu avea resurse financiare. UE va facilita și schimbul de experiență și integrarea tinerilor refugiați în sistemele de educație ale statelor membre. Suplimentar dispunem de programe pentru dezvoltare profesională a profesorilor pentru a putea integra tinerii refugiați în școli și pentru a permite continuarea educației pentru copii, inclusiv în limba natală și compatibil cu programa școlară ucraineană. Programul Erasmus+ este o una din variantele de susținere a studenților ucraineni. Consiliul Ministerial European a stabilit deja acordarea de fonduri către domenii legate de știință și educație pentru Ucraina.”
