Senzația de mâncărime intensă și apariția bruscă a unor vezicule mici pe palme sau tălpi pot crea disconfort și pot ridica semne de întrebare. Mulți oameni se confruntă cu aceste manifestări neplăcute recurent, fără să înțeleagă exact de ce revin episoadele sau cum pot să le gestioneze. În continuare, explicăm ce reprezintă dishidroza, cum se manifestă, de ce apare și ce opțiuni de tratament există.
Ce este dishidroza?
Dishidroza, cunoscută și ca eczemă dishidrotică, apare sub formă de vezicule mici, transparente, localizate frecvent pe palmele mâinilor, între degete sau pe tălpile picioarelor. Aceste vezicule provoacă adesea mâncărimi intense și pot schimba aspectul pielii. Imediat după apariție, pielea se simte denivelată, asemănător cu atunci când palpezi boabe fine sub suprafață.
Veziculele tind să se adune în grupuri și pot forma zone mai extinse dacă se unesc. Odată ce se sparg, pielea rămâne uscată și aspră, uneori se crapă sau se exfoliază. În unele cazuri, după episoade repetate, unghiile degetelor de la mâini sau de la picioare pot suferi modificări de aspect. Majoritatea episoadelor durează aproximativ 2-3 săptămâni, dar reapar destul de des.
Cine se poate confrunta cu dishidroza?
Această afecțiune dermatologică apare cel mai des la adulții cu vârste între 20 și 40 de ani, iar femeile sunt ușor mai expuse. Persoanele cu predispoziție la alergii sau cu istoric de dermatită atopică prezintă un risc mai mare. Există și o componentă genetică, deci dacă ai rude apropiate care se confruntă cu alergii sau eczeme, probabilitatea crește.
De exemplu, o persoană care lucrează ca frizer sau angajat în curățenie, fiind expus la substanțe chimice sau la umezeală, dezvoltă mai ușor dishidroză. La fel, persoanele care intră frecvent în contact cu metale precum nichel, cobalt sau crom pot observa apariția simptomelor după contact repetat.
Factori care favorizează dishidroza
Medicii nu au identificat o singură cauză certă a dishidrozei. Totuși, anumiți factori declanșează sau agravează episoadele:
- Expunerea la stres emoțional sau fizic
- Reacții alergice la metale, săpunuri, produse cosmetice sau latex
- Transpirația excesivă a pielii mâinilor și tălpilor
- Contactul prelungit cu apă sau umezeală
În unele cazuri, alergiile alimentare la nichel sau cobalt contribuie la apariție. Expunerea repetată la substanțe iritante sau anumite activități, precum spălatul frecvent al mâinilor fără protecție, pot provoca agravarea afecțiunii. Imunitatea joacă și ea un rol, deoarece pielea reacționează la stimuli aparent banali mult mai puternic.
Manifestări și simptome ale dishidrozei
Persoanele afectate de dishidroză remarcă mai multe semne clar vizibile:
- Apariția de vezicule mici, transparente, adesea grupate pe piele (cele mai frecvente zone: părțile laterale ale degetelor, palmele și tălpile)
- Mâncărime intensă, uneori însoțită de senzație de arsură sau usturime
- După ce veziculele se sparg, pielea se descuamează, devine uscată și poate prezenta fisuri sau zone zgâriate
- În cazuri grave, leziunile se pot uni, capătând un aspect umed sau cu „bule” extinse
- Risc crescut de infecții secundare dacă persoana se scarpină insistent
Aceste manifestări provoacă disconfort fizic, dar pot afecta și activitățile zilnice. De exemplu, te poți confrunta cu dificultăți la tastare, scris, stat în picioare sau pregătirea alimentelor atunci când mănușa de protecție nu oferă suficientă izolare.
Opțiuni de tratament pentru dishidroză
Dacă medicul a stabilit diagnosticul de dishidroză, respectă recomandările acestuia și evită să experimentezi tratamente la întâmplare. Principalele strategii includ:
- Aplică creme hidratante și emoliente de mai multe ori pe zi, mai ales după spălare.
- Protejează-te atunci când folosești detergenți sau substanțe de curățat. Poartă mănuși speciale care nu favorizează transpirația excesivă.
- Folosește comprese reci dacă mâncărimea devine intensă.
- Respectă tratamentul cu corticosteroizi topici doar sub supravegherea medicului. Pentru forme mai grave, medicul poate prescrie corticosteroizi pe cale orală, antihistaminice sau alte terapii imunomodulatoare.
- În anumite situații, fototerapia UVB poate reduce recidivele.
- Integrează tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi terapia sau activități relaxante.
Evită să spargi veziculele sau să folosești produse iritante. Monitorizează reacțiile pielii și anunță medicul dacă observi semne de infecție (roșeață accentuată, secreție, febră locală).
Măsuri de prevenire și alimentație
Schimbă câteva obiceiuri pentru a preveni reapariția dishidrozei sau pentru a reduce intensitatea episoadelor:
- Evită alimentele cu conținut ridicat de nichel și cobalt (ex: ciocolată, nuci, cafea, alcool, soia, fistic, spanac, roșii)
- Consumă alimente care au vitamina A sau acizi grași omega-3: morcovi, gălbenuș de ou, pește gras, semințe
- Aplică emoliente după fiecare spălare a mâinilor sau duș
- Schimbă rapid șosetele dacă se udă; menține picioarele uscate
- Poartă mănuși de protecție când lucrezi cu produse chimice sau curățătorii agresivi
- Acordă atenție stresului și încearcă exerciții de relaxare, precum plimbările în aer liber sau respirația profundă
Persoanele cu alergii multiple sau istoric de dermatită atopică ar trebui să discute periodic cu medicul despre legătura dintre dishidroză și alte afecțiuni.
Evoluție și prognostic
Dishidroza are un comportament cu recidive frecvente, mai ales dacă persoana nu elimină cauzele care declanșează episoadele. Afecțiunea nu este contagioasă. Cu ajutorul unui plan de prevenție și sub control medical, simptomele pot fi ținute sub control, iar perioadele fără leziuni pot deveni mai lungi.
Monitorizarea periodică și adaptarea tratamentului ajută la reducerea recurenței.
Surse: