Pe 30 octombrie 2015 România avea să trăiască una dintre cele mai crunte experiență de după Revoluție.

Aproximativ 400 de persoane petreceau în clubul Colectiv la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, fără să realizeze că în câteva secunde viața lor se va schimba radical.

La câteva minute după ce băieții de la Goodbye to Gravity au început să cânte, scântei de la 4 artificii au iscat un incendiu care a declanșat iadul. Într-un minut, încăperea aflată în incinta unei foste fabrici din sectorul 4 al Capitalei, a fost cuprinsă de flăcări și 26 de oameni au murit pe loc.

Peste 150 sunt transportați la spital cu arsuri grave pe diferite părți ale corpului. 38 dintre ei pierd ulterior lupta cu moartea.

Multe fundații au încercat să sprijine financiar sau psihologic victimele și familiile acestora. Acestea le-au pus la dispoziție servicii de terapie (individuală sau de grup), decontarea facturilor pentru intervențiile medicale ale supraviețuitorilor, diverse produse de tipul cremelor, gelurilor speciale și necesare în procesul de vindecare.

Până la începutul lui 2016, Crucea Roșie a reușit să strângă nu mai puțin de 1,8 milioane de euro în cadrul campaniei „Nouă ne pasă. Împreună dăruim speranță”. O parte din bani erau deja folosiți pentru achiziția unor echipamente medicale în spitalele care au tratat pacienți, în timp ce o altă parte din bani a mers direct către victime și către familiile lor.

Ce s-a schimbat

La  3 ani de la tragedia din Colectiv, bilanțul tragediei numără 65 de morți, după ce anul trecut, un supraviețuitor s-a sinucis.

Marți, în București vor fi ceremonii și evenimente în memoria lor, dar și un marș tăcut – „Marșul Chitarelor”.

Acesta începe la Piața Unirii din București. Adunarea se face după ora 18:00 – se va merge spre Piața Bucur – unde e fosta fabrică Pionierul, în care funcționa clubul.

Pe traseu, se va circula cu restricții.

Ne amintim că după tragedie, autoritățile au intrat în alertă. În stilul pur românesc, au urmat valuri de controale și s-au pus lacăte pe ușile unor localuri. Dar România este încă plină de cluburi, baruri sau mall-uri care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu.

Întrebat despre riscul ca drama din Colectiv să se repete, şeful Departamentului pentru Situații de Urgență, spunea zilele trecute că oricâte legi s-ar face, dacă nu se respectă, pericolul există.

„Amenzile și verificările au rolul de a descuraja”, spune Raed Arafat, dar „nu poți pune un pompier lângă fiecare club”.

Guvernele din ultimii 3 ani au promis că vor face spitale în care să poată fi tratate persoane cu arsuri extinse și profunde.

Nu s-a întâmplat.

Ministrul Sănătății admitea, săptămâna trecută, că – la ora asta – România nu are capacitatea de a îngriji nici 30 de astfel de pacienți.

De la Iași, medicul Theodor Stamate, specialist în chirurgie plastică și reconstructivă, ne-a explicat că „tot ce se face în spitalele românești este improvizație și, de aceea, mor oameni. Încă este o minune că scapă atât de mulți”, spune el.

În fiecare an, în România, mor cel puțin 1.000 de oameni cu arsuri, unii având șanse să fie salvați dacă ar exista condițiile necesare.

Ce am învățat din tragedia de la Colectiv

Bogdan, Shurubel și Ionuț cred că am învățat câteva lucruri esențiale după tragedia din Colectiv. În primul rând, în ultimii 3 ani tragedia asta a fost impulsul care ne-a împins pe noi românii să ieșim în stradă cu sutele de mii, să refuzăm legi corupte sau să dăm jos politicieni mincinoși care promit că o să avem spitale și siguranță, dar nu fac nimic.

E păcat că ne-a trebuit nebunia asta ca să ne trezim și să ne găsim o voce, dar știm că de fiecare dată când am ieșit în stradă am făcut-o și pentru cei care vor fi viitorul țării asteia, dar și pentru cei care au fost prietenii noștri din seara aia blestemată, de 30 oct 2015 din Colectiv.

Și da, e mai greu pentru cei care aveam prieteni sau cunoscuți acolo și da, în fiecare an îți vine în minte fix unde erai și ce făceai în momentul în care ai auzit vestea.

Și dacă erai la Unirii, probabil n-o să uiți niciodată sirenele salvărilor și ale pompierilor trecând pe lângă tine. Dar toate astea ar trebui să fie simboluri care să nu ne lase să uităm că în lumea asta și în țara asta, trebuie să fim tari și să avem grijă de noi ca popor, fiindcă alții nu prea au chef să o facă.

Sursă foto: Alex Mihăileanu